Studiu de caz
Valul anulărilor
Aproape patru din zece licitații de renovare energetică lansate în 2024 și 2025 nu au ajuns niciodată la contract. Am confruntat toate licitațiile de lucrări din SEAP cu anunțurile de rezultat, ca să vedem ce anume prezice eșecul unei proceduri — și cel mai bun predictor nu e nici prețul, nici mărimea lucrării.
Diferența până la 800 — 21 de proceduri, 2,6% — o reprezintă licitațiile pentru care nu am găsit un anunț de rezultat publicat. Apar ca atare în toate tabelele.
Ce am măsurat
Valul Renovării a fost cea mai mare componentă de renovare energetică din istoria recentă a României: circa 1,9 miliarde de euro după renegocierea PNRR, din 2,2 miliarde alocate inițial, pentru mii de școli, primării și blocuri. S-a încheiat pe 31 august 2026, odată cu PNRR, iar bilanțul oficial vorbește despre ținte depășite cu 39% la clădirile publice și 43% la cele rezidențiale, măsurate în metri pătrați renovați.
Metrii pătrați spun însă doar ce a reușit. Noi am vrut să știm ce nu a reușit, și mai ales ce anume face diferența — pentru că fiecare procedură anulată înseamnă o documentație pregătită degeaba, la autoritate și la fiecare ofertant care a depus.
Am extras din SEAP toate cele 31.516 de licitații de lucrări din categoria Construcții publicate la nivel național între 1 ianuarie 2023 și 4 septembrie 2026, împreună cu toate anunțurile de rezultat din aceeași perioadă. Dintre acestea am izolat patru teme finanțate din PNRR — renovare energetică, grădinițe și creșe, cămine culturale, piste de biciclete — și am potrivit fiecare licitație cu rezultatul ei.
Renovarea energetică a eșuat mai des decât orice altă temă PNRR
Ce nu explică diferența: prețul cerut de piață
Nuanțat · prețurile
Explicația care circulă cel mai des e că scumpirea materialelor a împins ofertele peste bugetele alocate, iar autoritățile au fost nevoite să anuleze. Datele arată că, acolo unde s-a ofertat, nu asta s-a întâmplat.
Am comparat prețul contractat cu valoarea estimată pentru 714 contracte de renovare energetică atribuite în 2024 și 2025. Mediana e 94,9% — lucrarea tipică s-a semnat sub bugetul autorității. Doar 16% dintre contracte au depășit valoarea estimată.
Limita acestei observații. Prețul se poate măsura doar la procedurile care s-au încheiat cu un contract. Despre cele 311 anulate nu știm ce s-a ofertat, și e perfect posibil ca o parte dintre ele să fi rămas fără oferte tocmai pentru că bugetul era prea mic pentru lucrarea cerută — ceea ce tot o problemă de preț ar fi, doar că se manifestă prin absența ofertei, nu prin depășirea ei. Ce se poate afirma e mai îngust: piața nu a ofertat sistematic peste aceste bugete atunci când a ofertat.
Constructorii nu au cerut mai mult decât era în buget. Problema a fost, mai degrabă, că prea puțini au cerut ceva.
Nici mărimea lucrării, cu o excepție la vârf
Infirmat, cu o excepție
A doua ipoteză plauzibilă: lucrările mici, din comune mici, eșuează pentru că sunt neatractive. Parțial adevărat — dar nu în felul în care ne așteptam.
| Valoare estimată | Licitații | Anulate | Rată |
|---|---|---|---|
| sub 1 mil. lei | 45 | 17 | 38% |
| 1–2 mil. lei | 219 | 88 | 40% |
| 2–4 mil. lei | 184 | 84 | 46% |
| 4–8 mil. lei | 179 | 64 | 36% |
| 8–20 mil. lei | 116 | 46 | 40% |
| peste 20 mil. lei | 57 | 12 | 21% |
Rata de anulare e practic plată — între 36% și 46% — pe tot intervalul de la sub un milion până la douăzeci de milioane de lei. Singura ruptură apare sus: lucrările de peste 20 de milioane se anulează de aproape două ori mai rar. Pentru un ofertant, asta înseamnă că riscul de a pregăti o ofertă degeaba nu scade dacă urci de la lucrări de 2 milioane la lucrări de 8. Scade abia când treci pragul procedurilor mari.
Prima cauză probabilă: singurul ofertant, respins
Susținut de date naționale
Aici datele noastre se opresc și încep cele externe. Raportul OCDE privind economia României, publicat în martie 2026, arată că 45% dintre procedurile de achiziție publică din România au un singur ofertant, față de 38% media europeană, iar 23% sunt negociate fără publicare prealabilă, față de 6% în Uniune.
La un asemenea nivel de concurență, mecanismul devine simplu: dacă singura ofertă depusă e declarată inadmisibilă, autoritatea are obligația să anuleze — articolul 212 alin. (1) din Legea 98/2016 nu lasă loc de interpretare. Nu e nevoie de nicio criză de prețuri. E de ajuns un dosar respins.
Contextul național susține ipoteza: în 2023, ANAP raporta 5.546 de proceduri anulate și o rată de respingere a ofertelor la lucrări de 26%. Motivele invocate constant de constructori: valori estimate care nu se pot actualiza la evoluția costurilor, caiete de sarcini disproporționate față de bugetul alocat, cerințe de calificare restrictive și proiecte tehnice slabe.
Ce nu am putut verifica. Cifrele OCDE și ANAP sunt naționale și acoperă toate categoriile de achiziții, nu segmentul nostru. SEAP nu publică numărul de ofertanți într-o formă care să permită verificarea pe cele 311 proceduri anulate de renovare energetică. Mecanismul e plauzibil și consistent cu datele naționale, dar nu l-am putut confirma pe propriul eșantion.
A doua cauză, cea măsurată: momentul lansării
Confirmat pe datele proprii
Acesta e cel mai clar tipar din toate datele și, din punct de vedere practic, cel mai util. Rata de anulare nu a fost constantă în 2024 — a urcat spre finalul anului, în timp ce volumul de proceduri noi se prăbușea.
Explicația ține de fereastra de execuție. Toate aceste lucrări trebuiau terminate până la termenul PNRR, iar pe măsură ce termenul se apropia, procedurile lansate târziu deveneau imposibil de dus la capăt — sau nefinanțabile, dacă bugetul alocat nu mai acoperea creșterile intervenite. Autoritățile le-au oprit.
Tiparul se confirmă și pe ani: 2024, anul de vârf al programului, cu 580 de licitații, a avut și cea mai mare rată de anulare — 41,2%. În 2025, cu un volum de 2,6 ori mai mic, rata a coborât la 32,7%.
O cifră pe care nu o folosim ca dovadă. În 2026, rata de anulare aparentă e de doar 11,0%. Nu o tratăm ca argument: datele au fost extrase pe 4 septembrie, iar procedurile lansate în primăvară și vară nu au avut încă timp să ajungă la un rezultat. Cifra va crește pe măsură ce anul se maturizează.
Ce se întâmplă cu o licitație anulată
Pentru un ofertant, întrebarea practică nu e de ce s-a anulat, ci dacă merită să o aștepte. Am urmărit fiecare dintre cele 311 proceduri de renovare energetică anulate în 2024–2025 ca să vedem dacă obiectivul revine în piață.
Cifra de 38,9% descrie deci proceduri eșuate, nu clădiri abandonate. Majoritatea obiectivelor se relicitează. Dar reluarea nu rezolvă problema de fond: 43% dintre clădirile distincte au fost scoase la licitație de cel puțin două ori, iar 33 dintre ele au trecut prin cinci runde sau mai multe. Aceeași documentație, refăcută de fiecare dată.
La asta se adaugă un strat de eșec de după semnare. Licitațiile de continuare — cele intitulate „rest de executat”, „finalizare lucrări” sau „reluare procedură” — au crescut ca pondere în piață: de la 1,86% din totalul licitațiilor de lucrări în 2024, la 2,38% în 2025 și 2,55% în 2026.
Ce înseamnă pentru un ofertant
- O anulare nu e un capăt de drum. 63% dintre proceduri revin pentru aceeași clădire. Dacă ați pregătit deja o ofertă, documentația rămâne validă în mare parte — merită să urmăriți obiectivul, nu să-l ștergeți din listă.
- Dar nu construiți un plan pe relansare. Doar 37% dintre reluări se termină cu un contract. Un obiectiv aflat la a treia rundă are un istoric care spune ceva despre autoritatea contractantă, nu despre lucrare.
- Întrebați unde se află procedura în ciclul de finanțare. Momentul lansării prezice rezultatul mai bine decât orice caracteristică a lucrării. Procedurile de la începutul unui ciclu reușesc; cele lansate când fereastra se închide, mult mai rar.
- Peste 20 de milioane de lei, riscul aproape se înjumătățește. Sub acest prag, rata de anulare e aproape identică indiferent de mărime — nu câștigați nimic urcând de la lucrări de 2 milioane la 8.
- Într-o piață cu 45% proceduri cu un singur ofertant, dosarul contează mai mult decât prețul. Dacă sunteți singurul care depune, o neconformitate formală nu vă costă doar contractul — anulează procedura pentru toată lumea.
- Bugetați efortul pierdut. Pe cel mai mare program de renovare din istoria recentă, aproape patru din zece proceduri nu au produs niciun contract. Nu e un accident izolat — e rata de bază a acestui segment.
Cum am făcut analiza
Am extras prin interfața publică a SEAP toate anunțurile de participare de tip Lucrări, categoria Construcții, publicate la nivel național între 1 ianuarie 2023 și 4 septembrie 2026 — 31.516 licitații — împreună cu anunțurile de rezultat din aceeași perioadă. Datele au fost extrase pe 15 septembrie 2026. Dintre ele am izolat, după cuvintele din titlu, patru teme finanțate din PNRR. Clasificarea e exclusivă și cu prioritate fixă: o licitație de continuare intră la continuări chiar dacă vizează o renovare energetică, iar o renovare de grădiniță intră la grădinițe. Ratele se calculează pe 2024–2025, anii cu rezultat matur, identic pentru toate temele.
Legătura între o licitație și rezultatul ei se face pe titlu: din fiecare denumire extragem cele patru cuvinte cele mai rare din întregul corpus — de regulă localitatea, numele școlii sau al străzii — și cerem ca cel puțin trei să apară și în titlul anunțului de rezultat, cu anul acestuia ulterior sau egal celui al licitației.
Precizia cifrelor. Metoda de potrivire poate produce atât potriviri false, cât și omisiuni, mai ales la denumiri generice. Procentele sunt date cu o zecimală pentru trasabilitate, nu pentru că am pretinde o asemenea precizie: o marjă de câteva puncte procentuale e rezonabilă pentru orice cifră din acest studiu. Diferențele mari — cele zece puncte dintre renovarea energetică și restul temelor, sau saltul de la 32% la 68% în cursul lui 2024 — depășesc confortabil această marjă. Cele mici nu ar trebui citite ca ierarhii.
Alte limite. O procedură cu mai multe loturi poate genera mai multe anunțuri de rezultat; dacă cel puțin unul este „atribuită”, procedura e numărată ca atribuită. O procedură anulată și relansată apare de două ori, motiv pentru care rata de anulare descrie proceduri, nu proiecte pierdute definitiv. Clasificarea după titlu nu prinde lucrările denumite atipic, deci volumele pe temă sunt un minim. SEAP nu publică textul cu motivul anulării, așa că explicațiile din acest studiu sunt ipoteze testate pe tipare, nu justificările declarate de autorități.
Surse externe: OECD Economic Surveys: Romania 2026, publicat pe 16 martie 2026, secțiunea 4.4.3; rapoartele statistice ANAP pentru 2023; Legea nr. 98/2016 privind achizițiile publice, art. 212 alin. (1); comunicatele de închidere a PNRR ale Ministerului Dezvoltării, septembrie 2026.
Analiză realizată de Exenne, pe baza datelor publice din SEAP colectate prin platforma eDevize — software de estimare și ofertare pentru firmele din construcții. Pentru întrebări despre metodologie sau pentru date defalcate pe județe ori pe tipuri de lucrări, ne puteți scrie.