Studiu de caz
Lucrările neterminate
Câteva mii de investiții PNRR au rămas nefinalizate pe 31 august. Legea le dă termen până la 31 decembrie și le trimite factura primăriilor. O parte vor reveni în piață ca licitații de continuare — iar noi am măsurat, pe patru ani de date SEAP, cum arată de obicei acest flux și cât de riscant e să depui la el.
Câte au rămas până la urmă neterminate nu se știe public. Premierul a comunicat pe 27 august 2026 două cifre: peste 4.500 de investiții erau nerecepționate la începutul lunii mai, iar peste 2.000 au fost recepționate în cursul lunii august. Ce s-a întâmplat în iunie și iulie nu a fost comunicat, deci diferența dintre cele două nu se poate scădea curat. Rămân, cel mai probabil, câteva mii — dar Guvernul nu a publicat un număr, iar inventarul oficial se face abia până pe 31 octombrie.
Ce s-a decis, pe scurt
Legea nr. 183/2026 privind închiderea operațională și financiară a PNRR, publicată în Monitorul Oficial nr. 721 din 28 august 2026, spune fără echivoc cine plătește lucrările rămase neterminate: beneficiarul, din surse proprii și din alte surse legal constituite. Expunerea de motive merge în aceeași direcție: finalizarea se face fără alocarea de sume suplimentare de la bugetul de stat.
Nefinalizarea până la 31 decembrie nu atrage însă restituirea integrală a finanțării, cum s-a spus adesea. Legea introduce principiul proporționalității: recuperarea se face proporțional cu gradul de neîndeplinire a indicatorilor asumați, astfel încât corecțiile să reflecte partea din proiect efectiv realizată. O școală terminată în proporție de 80% nu duce la pierderea întregii finanțări. Metodologia concretă de calcul urmează să fie stabilită prin instrucțiuni ale coordonatorilor — la data acestei analize nu există încă un algoritm public.
- 31 octombrie 2026Termenul de clasificare a fiecărei investiții în patru categorii: finalizată, nefinalizată cu impact asupra țintei, nefinalizată fără impact, sau eliminată din PNRR. Cele eliminate sunt exceptate de la recuperare.
- noiembrie 2026Aprobarea listelor prin ordin, avizat de ministerul coordonator, urmată de notificarea beneficiarilor. Termenul exact nu a fost reluat în comunicarea publică; verificați textul legii înainte de a vă baza pe o dată anume.
- 31 decembrie 2026Termenul de finalizare pentru categoriile nefinalizate. După el, recuperare proporțională.
- 15 ianuarie 2027Raportul final al beneficiarilor privind stadiul investițiilor.
Plasa de siguranță pe care ar fi contat multe primării nu funcționează. Ministerul Dezvoltării a anunțat pe 10 septembrie 2026 epuizarea creditelor bugetare ale programului Anghel Saligny, cu suspendarea platformei de transfer începând din 11 septembrie. Rectificarea bugetară, singura care ar putea suplimenta ceva, depinde de existența unui guvern cu puteri depline — la data acestei analize, România avea încă un guvern interimar.
Ce înseamnă asta pentru piața de licitații
Aici trecem de la ce scrie în lege la ce se întâmplă în SEAP. O lucrare neterminată are trei drumuri: primăria o duce la capăt cu constructorul existent, o fazează pe un program european — posibilitate rezervată în practică proiectelor mari și strategice — sau contractul se încheie și lucrarea revine în piață ca licitație nouă.
Al treilea drum are un nume consacrat în SEAP: „execuție lucrări — rest de executat“. Am urmărit acest tip de licitație la nivel național, pe toate lucrările de construcții publicate între 2023 și 2026.
Ritmul lunar coboară ușor: 17,8 licitații de continuare pe lună în 2023, 15,3 în 2024, apoi 13,8 în 2025 și tot 13,8 în 2026. O scădere de circa o cincime în patru ani — mult mai lentă decât prăbușirea pieței în ansamblu, care a pierdut jumătate din volum în aceeași perioadă. Continuările nu sunt un fenomen în creștere; sunt o rată de fond care devine tot mai vizibilă pe măsură ce restul pieței se retrage.
Cât de riscant e să depui la o continuare
Măsurat · la fel ca o licitație obișnuită
Ipoteza intuitivă e că o lucrare pe care altcineva a abandonat-o e o lucrare cu probleme, deci o procedură care se va anula din nou. Datele o infirmă.
| Tip de licitație | Analizate | Atribuite | Anulate | Fără rezultat |
|---|---|---|---|---|
| Continuări (rest de executat, finalizare, reluare) | 348 | 71,0% | 27,0% | 2,0% |
| Grădinițe și creșe | 425 | 69,2% | 28,2% | 2,6% |
| Piste de biciclete | 118 | 68,6% | 28,8% | 2,5% |
| Cămine culturale | 148 | 64,2% | 27,7% | 8,1% |
| Renovare energetică (Valul Renovării) | 800 | 58,5% | 38,9% | 2,6% |
O licitație de continuare are cele mai bune șanse din tot ce am măsurat. Anomalia a fost Valul Renovării, nu lucrările reluate.
71,0% dintre continuările publicate în 2024–2025 s-au încheiat cu un contract semnat — cea mai bună rată dintre toate temele analizate, peste grădinițe, piste de biciclete și cămine culturale. Singura temă care iese în evidență în rău e renovarea energetică, unde presiunea termenului PNRR a împins anulările la 38,9%.
Explicația probabilă e că o lucrare de continuare are deja proiect tehnic, autorizație și un istoric de execuție — deci o documentație mai solidă și mai puține surprize pentru ofertant decât o investiție pornită de la zero.
Coloana „fără rezultat” merită o notă. La majoritatea temelor, în jur de 2–3% dintre proceduri nu au un anunț de rezultat pe care metoda noastră să îl găsească. Căminele culturale fac excepție, cu 8,1% — cel mai probabil pentru că sunt proceduri mici, din localități mici, cu denumiri generice pe care potrivirea automată le ratează mai des. Tratăm rata lor de atribuire ca fiind cea mai puțin sigură din tabel.
Profilul financiar e previzibil: mediana valorii estimate la o licitație de continuare e de 2,78 milioane de lei, media de 7,78 milioane — o distribuție asimetrică obișnuită, cu câteva lucrări mari care trag media în sus.
Când apar, de obicei
Suprapunerea e importantă. Contractele care se încheie la finalul unui an ajung, după perioada de reziliere și de refacere a documentației, să fie relicitate în primele luni ale anului următor. Vârful natural din februarie–martie coincide deci cu momentul în care s-ar vedea efectul termenului de 31 decembrie 2026.
Cât de mare poate fi valul
Aici trebuie să fim expliciți în privința a ceea ce nu se știe. Nu există o cifră publică nici pentru câte investiții au rămas nefinalizate, nici pentru câte dintre ele vor ajunge să fie relicitate, iar suma necesară finalizării lor nu era anunțată la data acestei analize.
Ce se poate spune cu temei e ordinul de mărime. Rata de fond e de aproximativ 165 de licitații de continuare pe an, la nivel național. Dacă din câteva mii de proiecte neterminate ar reveni în piață chiar și o zecime, am vorbi de câteva sute de licitații suplimentare — adică o dublare sau mai mult a fluxului obișnuit. Nu e o prognoză, e un calcul de scară: arată cât de mic trebuie să fie procentul de conversie ca efectul să fie totuși vizibil.
Contra-argumentul e la fel de real: multe primării vor prefera să termine lucrarea cu constructorul existent, printr-un act adițional, decât să reia procedura de la zero — tocmai pentru că termenul e scurt și pentru că o relicitare înseamnă luni pierdute. Iar proiectele clasificate ca „eliminate din PNRR” nu mai intră sub obligația de finalizare din articolul 23, deci presiunea de a le termina rapid dispare.
O rezervă importantă la rata de 71%. Cifra descrie continuările obișnuite din 2024–2025. Valul provocat de închiderea PNRR se naște însă exact din condițiile pe care studiul nostru anterior le-a legat de rate de eșec ridicate: termen scurt, finanțare epuizată, autorități sub presiune. Analiza pe Valul Renovării a arătat că procedurile lansate spre finalul unei ferestre de finanțare se anulează de două ori mai des decât cele de la început. Nu presupuneți că valul care vine va avea aceeași rată de reușită ca fluxul istoric.
Semnalul de urmărit nu e o cifră, ci un moment: aprobarea listelor de clasificare, undeva în noiembrie, după inventarul care se încheie pe 31 octombrie. Abia atunci se va ști, obiectiv cu obiectiv, câte lucrări rămân în aer și cine rămâne cu factura.
Ce înseamnă pentru un ofertant
- Nu tratați continuările ca pe o categorie riscantă. 71,0% ajung la contract — cea mai bună rată din toate temele măsurate, peste grădinițe și peste renovarea energetică. Reputația proastă a lucrărilor „abandonate de altcineva” nu se confirmă în date.
- Pregătiți-vă pentru februarie și martie. Acolo e vârful natural al acestui tip de licitație, și tot acolo ar ateriza un eventual val provocat de termenul din 31 decembrie. Dacă vă planificați capacitatea de ofertare, prima parte a anului e momentul.
- Verificați cine plătește, înainte de orice. Legea trimite factura la primărie, din surse proprii. Întrebarea de pus nu e dacă lucrarea are finanțare europeană — nu mai are — ci dacă autoritatea are bugetul propriu ca să o ducă la capăt. Programele care ar fi acoperit diferența sunt epuizate sau blocate.
- Atenție la istoricul obiectivului. Dintr-o analiză anterioară pe renovarea energetică: 43% dintre clădirile scoase la licitație au fost relicitate de cel puțin două ori, iar 33 dintre ele au trecut prin cinci runde sau mai multe. Un obiectiv aflat la a treia rundă spune ceva despre autoritatea contractantă, nu despre lucrare.
- Documentația există deja. Spre deosebire de o licitație nouă, la o continuare proiectul tehnic e făcut, iar listele de cantități trebuie doar actualizate cu ce a rămas de executat. Cine poate reoferta rapid are un avantaj real de timp într-o fereastră care se închide.
- Mediana e de 2,78 milioane de lei. Sunt lucrări de dimensiune medie, accesibile firmelor mici și mijlocii — nu proiecte pentru consorții.
Cum am făcut analiza
Am extras prin interfața publică a SEAP toate anunțurile de participare de tip Lucrări, categoria Construcții, publicate la nivel național între 1 ianuarie 2023 și 4 septembrie 2026 — 31.516 licitații — împreună cu anunțurile de rezultat din aceeași perioadă. Dintre acestea am izolat licitațiile de continuare după formulările din titlu: „rest de executat”, „continuare lucrări”, „finalizare lucrări”, „terminare lucrări” și „reluare procedură”. Au rezultat 671 de licitații, dintre care 497 de tip „rest de executat”.
Ratele de atribuire se calculează pe anii 2024–2025, cei cu rezultat matur, identic pentru toate temele din tabelul comparativ, prin potrivirea fiecărei licitații cu anunțurile de rezultat: din fiecare titlu extragem cele patru cuvinte cele mai rare din corpus, de regulă localitatea sau denumirea obiectivului, și cerem ca minimum trei să apară și în titlul anunțului de rezultat. Clasificarea pe teme e exclusivă: o licitație de continuare intră la continuări chiar dacă vizează o renovare energetică sau o grădiniță.
Limite. Clasificarea se face după cuvintele din titlu, deci o lucrare de continuare denumită atipic nu e prinsă — cifrele sunt un minim, nu un total exact. O procedură cu mai multe loturi poate genera mai multe anunțuri de rezultat; dacă cel puțin unul e „atribuită”, procedura e numărată ca atribuită. Anul 2026 e parțial și e exclus din calculele de rată, pentru că multe proceduri erau încă în derulare. Volumele anuale și sezonalitatea folosesc întregul interval 2023–2026.
Estimarea valului din secțiunea precedentă este un exercițiu de ordin de mărime, construit pe rata de fond măsurată. Nu există nicio sursă publică pentru rata de conversie a proiectelor nefinalizate în licitații noi.
Precizia cifrelor. Metoda de potrivire poate produce atât potriviri false, cât și omisiuni, mai ales la denumiri generice. Procentele sunt date cu o zecimală pentru trasabilitate, nu pentru că am pretinde o asemenea precizie: o marjă de câteva puncte procentuale e rezonabilă pentru orice cifră din acest studiu. Diferența de peste zece puncte dintre renovarea energetică și restul temelor depășește confortabil această marjă; diferențele de sub trei puncte între continuări, grădinițe și piste nu ar trebui citite ca o ierarhie.
Surse pentru cadrul legal: Legea nr. 183/2026 privind închiderea operațională și financiară a Planului Național de Redresare și Reziliență, publicată în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 721 din 28 august 2026; Legea nr. 141/2026 privind aplicarea unor măsuri pentru accelerarea implementării investițiilor publice în domeniul construcțiilor, care introduce mecanismul de recepție parțială; declarațiile de bilanț ale premierului din 27 august 2026 și comunicatele Ministerului Dezvoltării din septembrie 2026. Prevederile legii sunt redate ca parafrază, pe baza textului propunerii legislative adoptate și a relatărilor de specialitate — pentru citare exactă, consultați textul publicat în Monitorul Oficial. Datele SEAP au fost extrase pe 15 septembrie 2026.
Analiză realizată de Exenne, pe baza datelor publice din SEAP colectate prin platforma eDevize — software de estimare și ofertare pentru firmele din construcții. Pentru metodologie, date defalcate pe județe sau pe tipuri de lucrări, ne puteți scrie.